lunes, 1 de mayo de 2017

Mihai Eminescu - Poeme




CE-ŢI  DORESC  EU  ŢIE,  DULCE  ROMÂNIE


Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?

Braţele nervoase, arma de tărie,

La trecutu-ţi mare, mare viitor!

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;

Căci rămâne stânca, deşi moare valul,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.



Vis de răzbunare negru ca mormântul,

Spada ta de sânge duşman fumegând,

Şi deasupra idrei fluture cu vântul

Visul tău de glorii falnici triumfând,

Spună lumii large steaguri tricoloare,

Spună ce-i poporul mare românesc,

Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

SARMIZECETUSA - ALTARUL


Îngerul iubirii, îngerul de pace,

Pe altarul Vestei, tainic surâzând,

Ca pe Marte-n glorii să orbească-l face,

Când cu lampa-i zboară lumea luminând,

El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,

Guste fericirea raiului ceresc,


Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.



Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!

Fiii tăi trăiască numai în frăţie

Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,

Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,

Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.



1867, 2/14 aprilie










 
 
 .................................................


© Fereastra lui Darie - 2017